De ce iubim Bucurestiul?

De ceva timp sunt asaltat de aceasta campanie discreta, de care nu am auzit prea multe. Nu, nu am gresit, chiar asa am vrut sa spun! Mai vezi pe la un colt de strada cate o placa inscrisa cu ceva de genul "Strada unde am cunoscut-o pe Suzana" sau alte asemenea sintagme haioase si prin statii de metrou, in fine cam peste tot. O campanie lansata de Apa Nova, daca nu ma insel, dar recunosc ca nu m-a preocupat si scopul campaniei. Intrebarea este "De ce iubim Bucurestiul?" sau ceva asemanator, nu mi-am incarcat memoria nici macar cu sloganul campaniei. Eu am sa incerc sa raspund aici, site-ul campaniei fiind usor prea sters pentru gustul meu.

Nu sunt nascut in Bucuresti, dar aici am crescut, aici am copilarit, aici m-am maturizat. Deja apare o legatura, o conexiune cu familiarul si inradacinarea izvorata din nevoia de apartenenta sau mai bine zis siguranta. Dincolo de asta, nu cred ca as putea sa parasesc orasul asta pentru un altul din Roamania. Cu putine exceptii, as vedea un regres si nu un progres. Inacceptabil! Posibilitatile in materie de cariera, deschiderea spre exterior si deci spre civilizatie, sunt lucruri pe care le astept de la orasul asta si trebuie sa recunosc ca nu sunt dezamagit. Dimpotriva.

Zgomotos, aglomerat, poluat, murdar in general, cu oamenii mai blazati si poate mai reci decat in alte parti, este totusi un oras frumos, in continua dezvoltare. Imi place pentru ca de acest oras ma leaga multe amintiri, practic toata viata mea de pana acum si pentru ca aici am avut ocazii pe care nu le-as fi avut in alte parti. Aici am vazut mai multe, am invatat mai multe si aici am cunoscut mai multi oameni decat ar fi posibil in alte parti, daca nu din alt motiv decat ca este cel mai populat din Romania.

Nu pot sa spun ca iubesc orasul, pentru ca l-as abandona imediat pentru un oras mai "vestic" dar, la momentul actual, este aproape de un ideal modest.